Si ne iarta, precum si noi... II

... "Rob viclean, eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m-ai rugat! Oare nu se cadea sa ai si tu mila de tovarasul tau, cum am avut eu mila de tine?

Matei 18:32

Stiati ca o persoana care traieste in neiertare este mai bolnava si este mai predispusa imbolnavirilor, decat acele persoane care sunt mai iertatoare? Neiertarea aduce boala si in organism nu doar in suflet, pe cand iertarea, aduce vindecare! Si chiar cand nu vine vindecare totala, boala este cu mult mai usor suportabila! Culmea, acest lucru, il pot confirma chiar si oameni care nu sunt copii ai Domnului!

Si apropo de traire in neiertare, imi amintesc de o intamplare adevarata, despre o tanara care din pricina unei iubiri ratate si din pricina unor probleme cu parintii a plecat de-acasa, dar insotita de aceasta neiertare, care nu doar ca o insotea ci ii otravea trupul... pentru ca asta a aflat aceasta tanara, atunci cand a ajuns la un doctor crestin si anume ca avea tot sangele otravit. Pana atunci fusese la o multime de doctori si nu stiau de ce nu dau rezultate tratamentele pe care i le aplicau! Omul acesta a incurajat-o pe tanara sa se impace cu Domnul Dumnezeu... si... minune! Din momentul in care L-a chemat pe Domnul Isus in inima ei, in afara de vindecarea sufletului, care este cea mai importanta vindecare, a aparut si vindecarea trupului! A realizat ca prin neiertare, refuza o oferta din partea Domnului, care prin Fiul Sau pe cruce, a spus: "Tata, iarta-i, căci nu stiu ce fac!..." Luca 23:34

Imi vine in minte de asemenea o pilda prin care Mantuitorul, arata cat de dezastruoasa este starea de acest amestec de iertare-neiertare: In Evanghelia dupa Matei 18:21-35 vedem un individ care datorand stapanului o suma care nu ar fi fost capabil sa si-o plateasca in sute de ani, se milogeste de acest stapan sa-l pasuiasca. Si surpriza: stapanul merge atat de departe, incat nu doar ca il pasuieste, ci ii iarta toata datoria! In viata, lui nu s-ar fi gandit la un astfel de gest!

Si totusi, sa plece extrem de fericit, iertat de o asa datorie si sa reactioneze de-a dreptul halucinant: nici nu a iesit bine de la cel care-l iertase, ca i se innegreste fata, vazandu-l pe unul care-i datora mai nimic! Ii infige mana in gat si-l baga la puscarie!

Vrem sa ni se ierte totul, dar nu vrem sa iertam nimic! Sau iertam cu jumatati de masura! Domnul e atat de categoric: Ori iertam deplin, ori ceea ce numim noi iertare, este neacceptat de El!

Dragul meu, care ai fost dezamagit de unii si de altii, gandeste-te ca in primul rand tu l-ai dezamagit pe Domnul Dumnezeu asa ca-I esti dator! Recunoaste-ti aceasta problema, dupa care rezolvati-o! Apeleaza la Cel care deja ti-a acordat iertarea rugandu-se Tatalui si pentru tine, pe cruce la Golgota, iertare pe care doar trebuie s-o accepti! Cu dragoste, un mantuit al lui Hristos, Marius!