Alege...viata!

Iau azi cerul si pamantul martori impotriva voastra ca ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvantarea si blestemul. Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta.
Deuteronom 30:19


Este sfatul pe care nu-l dau eu, ci il da Domnul Dumnezeu in Sfanta Scriptura, omului, dupa ce omul avand viata (si inca ce viata) a ales neascultarea intrand in (vai!) posesia mortii! Domnul, cu toate ca putea sa-l lase pierdut pe om pentru totdeauna, a decis sa-i mai acorde o sansa, in persoana Fiului Sau, Domnul Isus Hristos!
Si uite-asa, si eu si tu, putem fi reabilitati! Putem fi recuperati din pierzarea vesnica, punandu-ne increderea, in Cel ce a murit pentru pacatele noastre, pentru a avea viata! Dar asa cum am aratat, reabilitarea nu se face in mod automat ci trebuie sa se faca exact in acelas mod in care s-a ales moartea. Omul a decis sa aleaga in mod constient moartea, asa ca tot in mod constient trebuie sa aleaga viata. Nimeni, nu poate decide pentru celalalt, atunci cand e vorba de viata vesnica! (vezi Ioan 1:12-13) 
Ceea ce este putin socant, este ca si dupa ce Domnul Isus a venit si S-a oferit ca singura solutie pentru recuperarea omului din ghearele Diavolului, omul sa aleaga moartea, prin respingerea Lui! In Evanghelia dupa Matei 27:15-25, gasim un astfel de moment cand oamenii au ales intre un criminal si l-am numit aici pe Baraba (care merita pe deplin pedeapsa cu moartea) si Domnul Isus (care nu a gresit cu abolut nimic). Va voi arata cateva situatii cand omul poate continua sa respinga viata. Este cat se poate de clar, ca nu poti sa ai motivatii contrare vietii si sa alegi totusi viata! Deci, cu certitudine vei respinge viata cand: 
1. Pizma iti motiveaza actiunile. Orice actiuni ai face daca la baza au pizma, sa nu te astepti decat la: 
- anularea oricarei judecati drepte
- alegeri profund viciate
- alegerea raului, oricat de grav este acesta
2. Judeci dupa interese meschine. Meschinaria te impiedica: 
- sa mai iei in considerare sfaturile chiar si ale celei mai dragi persoane. Nevasta lui Pilat l-a rugat sa nu-si murdareasca mainile cu sangele nevinovat al Mantuitorului. 
- sa vezi cum neprihanirea este calcata in picioare, este complet terfelita.
- sa mai fi sensibil la suferinta
3. Judeci dupa zarva  si nu dupa nevinovatie! Apropo de zarva: Diavolul este un expert in a tine totul in nebuloasa, in mocirla, in ape tulburi, unde nu poti sa vezi nimic: Nu poti sa vezi nici diamantul de pe fundul apei, adica binecuvantarea pe care o poti gasi, dar nici ciobul care te poate rani foarte urat, de ce nu, chiar mortal... In zarva, in mocirla, mai degraba iti scapa diamantul si este cat se poate de probabil sa ai de-a face cu ciobul. Ba chiar Diavolul va avea grija ca sa te faca sa vezi ciobul ca fiind diamantul, asa ca poti sa te ranesti atat de usor. Pentru a beneficia de claritate, de limpezime ai nevoie de Duhul Sfant in viata ta. Asa ca, atunci cand judeci dupa zarva (tulburare) si nu dupa nevinovatie:
- alegi moartea in detrimentul vietii
- Il respingi pe Isus
- degeaba te declari nevinovat, asta nu-ti ajuta la nimic
- alegi blestemul in detrimentul binecuvantarii.
Se merita? Gandeste-te iubit cititor! Alegerea iti apartine in totalitate! Cu dragoste, un mantuit al lui Hristos, Marius! 

Binecuvantarea!!! II

Iau azi cerul si pamantul martori impotriva voastra ca ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvantarea si blestemul. Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta.

Deuteronom 30:19

Este atata timp, de cand am scris, ca voi mai posta despre binecuvantare, si sper sa mai fie si alte momente cand sa pot sa fac acest lucru! Deci:

Altfel spus, "ce tie nu-ti place, altuia nu-i face!", cum ar spune un proverb romanesc (in fine, nu sunt atat de sigur, daca este doar romanesc) .

Atunci cand Domnul Dumnezeu, ne-a creat, ne-a creat pentru a ne binecuvanta! Ne-a avertizat (prin intermediul stramosilor nostrii, Adam si Eva) ca respingand binecuvantarea ne vom intalni cu blestemul. Din neatentie, multi spun ca Dumnezeu a blestemat pamantul si ca l-a blestemat chiar pe om, dar daca suntem atenti, practic omul a atras blestemul, (adica moartea). Intr-adevar, Domnul Dumnezeu, a pus la dispozitia omului si blestemul, pentru ca i-a dat liberul arbitru, (daca nu ar fi procedat asa, ar fi fost un Dumnezeu care pe buna dreptate ar fi putut fi acuzat de slabiciune, etc.). Dar ca si sfat, a fost acela de a alege viata (binecuvantarea). Pentru ca legat de binecuvantare, aceasta a fost daruita omului, (daruindu-i forma pamantului, mare lucru nu s-a intamplat, dar in momentul in care ia daruit suflare, adica parte din El, atunci totul a capatat substanta (vezi Geneza 2:7) si nu orice fel de substanta: a fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu (vezi Geneza 1:26)) pe cand, blestemul i-a fost pus in fata ca o consecinta a neascultarii! Asa, ca omul pur si simplu atunci cand a ales sa nu asculte a intrat sub influenta si consecintele blestemului, care a avut ca finalitate moartea!

In nemasurata Sa dragoste, cu toate ca meritam sa ramanem sub blestem, Domnul Dumnezeu a ales sa ne scoata de acolo. Numai ca asta nu se putea face, doar pentru ca asa voia Domnul Dumnezeu! Pentru ca El nu poate sa minta, si pentru ca trebuia, ca pacatul sa fie platit, nemasurata Sa dragoste, s-a manifestat practic, atunci cand a ales sa-L dea pe Fiul Sau, Domnul Isus Hristos pentru mine si pentru tine!

In ce ma priveste, am ales sa nu-L mai fac pe Domnul Dumnezeu sa sufere din cauza mea, pentru ca nici mie nu-mi place, cand altii ma fac sa sufar!

De asemenea, in ce ma priveste, vazandu-mi pacatosenia si realizand ca as fi meritat moartea, am ales viata, am ales sa ma bucur de binecuvantare! Tu? Cu dragoste, un mantuit al lui Hristos, Marius!

Binecuvantarea!!!

Nu intoarceti rau pentru rau, nici ocara pentru ocara; dimpotriva, binecuvantati, caci la aceasta ati fost chemati: sa mosteniti binecuvantarea.
1 Petru. 3:9
M-am gandit sa aduc in fata voastra, cateva ganduri legate de binecuvantare! Asa ca: in binecuvantare credeti? Stiu ca aproape visceral credem-ne temem de blestem pentru ca acesta ne-a fost indus de Diavol si de pacatul care se afla in noi. El a luat nastere odata cu pacatul, asa ca se insinueaza mai perfid in sufletul nostru dar de fapt oferta lui Dumnezeu pentru mine si pentru tine este sa ne binecuvinteze!

O definitie ar fi: a vorbi (sau a fi vorbit) de bine! Dar mai inseamna si a face bine, mai ales in situatia Domnului Dumnezeu care doreste atat de mult sa ne faca bine! Din nefericire oamenii sunt mai predispusi sa blesteme decat sa binecuvinteze! Din pricina pacatului se intampla acest lucru.

Este adevarat ca pentru a fi mai lejeri in a binecuvanta, ar trebui ca sa-L lasam pe Domnul sa ne conduca viata! Ne-am dori atat de mult, sa avem parte de binecuvantare dar pentru ca aceasta nu este instantanee, ne pierdem rabdarea! Cui nu i-ar placea sa fie binecuvantat! Si atunci, de ce apelam asa usor la a blestema, sau la variantele acestuia? Nu uitati: binecuvantarea este totdeauna in opozitie cu blestemul! Totdeauna ai de ales intre cele doua.

Daca va place binecuvantarea, binecuvantati la randul vostru! Se va intoarce la voi cu, cel putin, indoita masura! O sa mai vorbesc despre binecuvantare, este prea importanta, ca sa nu-i acordam atentia de rigoare! Cu dragoste, un mantuit prin har, Marius!